În fiecare zi…în umblarea noastră ne intersectăm cu oameni care aleargă. Unii aleargă să prindă autobuzul ori tramvaiul. Alţii aleargă să-şi menţină forma fizică. Unii aleargă din plăcere. Alţii aleargă din obligaţie. Într-un fel… fiecare dintre noi alergăm. Dar oare cum este alergarea noastră? Merită să alergăm sau ne pierdem vremea ? Cum este alergarea care nu-ţi aduce nici un beneficiu şi nu te ajută să-ţi împlineşti scopul pentru care exişti? Te invit să (re)citeşti postarea de mai jos. Poate te ajută să înţelegi de ce alergarea ta pare adesea doar o simplă oboseală…şi nimic mai mult.
Cineva spunea: ,,Mulţi oameni aseamănă viaţa pe pământ cu o alergare, dar majoritatea nu cunosc nimic din ce înseamnă a alerga”. Cât adevăr în aceste cuvinte. Sunt mulţi azi care îşi aleargă viaţa, fără scop, fără obiective şi fără să ştie unde vor să ajungă. Sunt alţii care aleargă după o slujbă mai bună, după o poziţie socială , după o carieră, după o persoană iubită sau după o viaţă mai îmbelşugată. Bill Gates spunea: ,,Afacerea mea e ca o cursă de alergare. Cu o singură deosebire: n-am nici cea mai mică idee când şi unde se va termina”. Dante Aligherii spunea: ,,Viaţa este o alergare spre moarte”. Câtă deosebire între acest fel de alergare şi alergarea despre care vorbeşte apostolul Pavel ,, M-am luptat lupta cea buna, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa.
De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va…
Vezi articolul original 989 de cuvinte mai mult