Dispreţuit şi părăsit de oameni
Un Astru s-a ivit din nemurire,
Iar raza Lui – Lumină şi splendoare
S-a revărsat în taină peste omenire.
Om al durerii…pogorât din Slavă
Încorporând în El – Viaţă şi Cuvânt,
Obişnuit cu suferinţa oarbă
A presărat în inimi – Duh Sfânt.
Noi priveam la El ca la un monstru
Dispreţuindu-L, împingându-L în uitare,
Noi adoram figuri fără viaţă,
Pe lângă El – goneam cu nepăsare.
El…suferinţele noastre le-a purtat,
Zdrobit …plângea durerea muribundă,
Noi am crezut că-i pedepsit de Dumnezeu
Să străbată-n agonie…nebuna lumii undă.
Dar El era străpuns de-al nost păcat,
Crucificat pe culmea de ocară,
Isus …hulit, bătut, zdrobit,
A îngropat în moarte…cruda lumii povară.
Suprema-I jertfă ne-a adus pace,
Înlănţuindu-ne în Dragostea sublimă,
În rănile Lui s-a stins trecutul,
Şi-ele-i gravat viitorul în lumină.
O…muribunzilor în existenţă,
Lumina Lumii …vă-nconjoară cu iubire,
Glorificaţi cu toţi Suprema raţiune,
Ea vă oferă belşug etern – Nemurire.
Picuri de rouă 