Mărţişor…

MARTISOR2015

Cu toată dragostea pentru dragele mele Maria , Mona, Rebeca şi Ema …binecuvântările de care Dumnezeu mi-a făcut parte în viaţă.

Cu respect şi consideraţie pentru toate femeile şi fetele care vor citi această postare.

Oare cum ar fi viaţa noastră, a bărbaţilor, dacă n-ar exista femeia? Când Dumnezeu l-a creat pe Adam şi l-a aşezat în Grădina Edenului s-a uitat la el şi l-a văzut că este singur …şi probabil trist şi neîmplinit. ,,Atunci …Domnul a zis:

Nu este bine ca omul să fie singur; am să−i fac un ajutor potrivit pentru el.”Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului; şi le−a adus la om, ca să vadă cum are să le numească; şi orice nume pe care−l dădea omul fiecărei vieţuitoare, acela−i era numele.Şi omul a pus nume tuturor vitelor, păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului; dar pentru om nu s−a găsit niciun ajutor care să i se potrivească. Atunci Domnul Dumnezeu a trimis un somn adânc peste om, şi omul a adormit; Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus−o la om. Şi omul a zis: „Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi «femeie», pentru că a fost luată din om.” (Geneza 2.18-23).
Timpul şi viaţa au demonstrat cât de importantă este femeia în viaţa unui bărbat. Femeia… fie te înalţă fie te coboară. Preocupată probabil de această chestiune mama împăratului Lemuel într-o discuţie cu fiul său pune o întrebare: ,,Cine poate găsi o femeie cinstită?
Ea este mai de preţ decât mărgăritarele. Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri. Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale. Ea face rost de lână şi de in şi lucrează cu mâini harnice. Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea. Ea se scoală când este încă noapte şi dă hrană casei sale şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale. Se gândeşte la un ogor şi−l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele. Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. Ea pune mâna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul. Ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit. Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu. Ea îşi face învelitori, are haine de in subţire şi purpură. Bărbatul ei este bine văzut la porţi, când şade cu bătrânii ţării. Ea face cămăşi şi le vinde şi dă cingători negustorului. Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine. Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă. Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănâncă pâinea lenevirii. Fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală şi−i aduce laude zicând: Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.Dezmierdările sunt înşelătoare, şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. Răsplătiţi−o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s−o laude la porţile cetăţii. (Proverbe 31.10-31)