Trăim într-o vreme când comunitatea în care vieţuim are o acută nevoie de biserică. Biserica a rămas cam singura redută în care oamenii nu şi-au pierdut de tot încrederea. Mulţi oameni mai văd în biserică locul şi contextul în care se pot regăsi, îşi pot linişti sufletul şi pot lega relaţii. Problema delicată apare atunci când biserica nu recepţionează strigătul de disperare a celor din comunitate şi nu face paşi naturali şi concreţi spre aceştia. Uneori bisericile sunt mult prea conservatoare sau legaliste, se închid în carapacea lor şi nu ţin cont de contextul socio-cultural al vremii. Alteori bisericile sunt mult prea libertine şi se confundă cu un club în care oamenii vin şi se distrează de parcă ar fi pe stadion sau într-o sală de spectacole.
Într-un asemenea context sunt legitime câteva întrebări. Oare care ar trebui să fie relaţia dintre biserică şi comunitate? Ce ar trebui să facă biserica ca să-şi apropie comunitatea? Până unde poate merge o biserică ca să aibă impact în comunitatea în mijlocul căreia există?
Cred că există principii clare în Scriptură cu privire la ce înseamnă o biserică şi cum îşi împlineşte chemarea . Nu cred însă că există o reţetă standard după care fiecare biserică să construiască relaţia cu comunitatea. Nu mi-aş permite să spun …” numai acesta este modelul unic de raportare a bisericii la comunitate”. Îmi permit însă să aduc în atenţie câteva exemple (…posibile modele ) pe care le-am văzut în Anglia. Biserici care au construit punţi spre comunitate. Biserici cu impact în comunitate. Biserici care au înţeles că a fi relevant şi cu impact în comunitatea ta înseamnă …să te deschizi spre aceasta. Biserici pentru care clădirile în care se întâlnesc sunt doar nişte accesorii bine organizate şi permanent deschise pentru oamenii din comunitate.
Am petrecut mai multe zile într-un orăşel din Kent. Am urmărit cu atenţie ce se întâmplă în biserica pe care am vizitat-o şi mai ales modul în care s-a deschis spre comunitate. Am observat câteva lucruri interesante.Am ales cinci lucruri interesante pe care această biserică le face. În primul rând au făcut prin curtea lor un trotuar care face legătura mai scurtă între două artere importante ale oraşului. Au deschis uşa bisericii pentru ca oricine trece pe acolo să poată intra, să stea de vorbă cu cineva, să bea un ceai, o cafea. Şi întotdeauna cineva din biserică este disponibil.
![DSCN8411[1]](https://danielciupe.files.wordpress.com/2015/10/dscn84111.jpg?w=300&h=225)
În al doilea rând în fiecare marţi şi vineri de la ora 9-12 este RE:FRESH. Clădirea bisericii este transformată într-un spaţiu în care oamenii pot veni să bea un ceai sau o cafea şi mânca o prăjitură. Este timpul când cei care slujesc în biserică pot interacţiona cu bărbaţi, femei cu copii în cărucior …care trecând pe lângă biserică se opresc să-şi bea cafeaua sau celebrul ceai englezesc. Până şi copiilor li se pregătesc măsuţe şi locuri de joacă. Am văzut oameni care au intrat din curiozitate şi imediat cei ce slujeau în ziua aceea i-au abordat, au povestit cu ei, i-au servit cu un ceai, o cafea şi le-au înmânat o broşură cu biserica. În al treilea rând în fiecare zi de marţi şi joi după terminarea şcolii copiii între 7-13 ani pot participa la acţiunea BLEND care are loc în clădirea bisericii. Este momentul cel mai potrivit pentru copiii şi adolescenţii ce vin la biserică să-şi invite colegii la socializare. În al patrulea rând în fiecare miercuri între 10-12 este BUMPS AND BABES . Un timp în care îşi deschid porţile pentru femeile cu copii mici sau cele care îngrijesc de copii mici. Un timp în care acestea pot să împărtăşească împreună bucuriile dar şi frustrările. Un timp în care pot să-şi facă noi prietene… în vreme ce copiii se pot juca în siguranţă într-un spaţiu pregătit pentru ei. În al cincilea rând este STEPS. O grădiniţă permanentă de luni până vineri pentru copiii între 2 şi 5 ani. O grădiniţă cu program prelungit. Este o grădiniţă deschisă pentru orice copil din oraş. Este o grădiniţă în care educatorii sunt creştini. Este o grădiniţă unde copiii se formează având la bază morala creştină.
Toate aceste activităţi… biserica le face într-o clădire în stil gotic construită în perioada victoriană (1851-1853). Ce credeţi ….o asemenea biserică are impact în comunitatea în care ea există? Oare acest mod de a aborda relaţia cu comunitatea poate fi un model? Pentru mine personal este un model. Cu siguranţă că vor fi opinii pro şi contra. Vă las să trageţi fiecare concluzia pe care o credeţi de cuviinţă nu înainte de a privi o imagine recentă dintr-un serviciu de închinare din această biserică. Aproape 400 de oameni vin să-L laude pe Dumnezeu şi să se închine împreună în fiecare duminică. Şi asta într-un oraş cu vreo 40,000 de locuitori în care sunt în jur de 20 de biserici.
![DSCN7525[1]](https://danielciupe.files.wordpress.com/2015/10/dscn75251.jpg?w=300&h=225)