NU TE TEME… când auzi ,,s-a isprăvit”!

NTT04.28

Domnul Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, în cei treizeci de ani de viaţă n-a făcut altceva decât să împlinească  Voia Tatălui. Voia Tatălui era să rezolve problema păcatului omenirii, deschizând calea spre mântuirea şi restaurarea omului. Întreaga lucrare de predicare a Evangheliei, săvârşirea de minuni, facerea de ucenici a fost făcută cu un singur obiectiv : să-l proslăvească pe Tatăl pe pământ. Fiecare pas, minune, vindecare, învăţătură, facere de ucenici era perfect ansamblată în planul veşnic gândit de Tatăl. A venit un moment, când lucrarea Lui a intrat « în linie dreaptă ». A fost arestat şi judecat. A fost dus pe dealul Golgota şi aşezat pe o cruce. Acolo a suferit durerea şi batjocura oamenilor şi mai marilor vremii. În timp ce era pe cruce i s-a dat să bea oţet. Acela a fost momentul când Christos a rostit : « s-a isprăvit ». Ce semnificaţie avea acest « s-a isprăvit » ? Ce-a comunicat Christos în acel moment ? Isus când a rostit pe cruce « s-a isprăvit » a spus de fapt că s-a terminat lucrarea Lui, că este săvârşită în întregime, împlinită din toate punctele de vedere şi toată suferinţa s-a încheiat. A fost momentul când şi-a dat duhul pe cruce, murind pentru păcatele noastre, împlinind în acest fel dreptatea lui Dumnezeu. Când privim la această scenă şi ne uităm la viaţa şi lucrarea noastră, s-ar putea să ne bântuie o întrebare :

Când se termină  totul ?

Când vine ceasul. Isus rosteşte la un moment dat…a sosit ceasul. Despre ce ceas vorbeşte ? Era după trei ani şi mai bine de lucrare. Ştia care este punctul final al lucrării Lui. Probabil nu ştia «  ora exctă » când totul se va sfârşi. Acolo pe cruce, în agonia morţii, sorbind din paharul cu oţet a înţels că a venit ceasul. Este timpul ca totul să se sfârşească. De multe ori probabil ne gândim şi noi la momntul când totul se va sfârşi. Ne gândim la ceasul acela. Este însă ceasul pe care nu-l ştie decât Dumnezeu. El are « graficul » cu ora exactă pentru fiecare. Oricât am încerca noi să inţelegem când vine ceasul, ne este imposibil. Ce ştim însă este că pentru fiecare este un ceas, când totul se opreşte, când totul se termină. Când vine ceasul acela, nu mai poţi face nimic. Ce-ai făcut până în ceasul acela rămâne. Nu te teme de ceasul acela ci pregăteşte-te pentru momentul când Dumnezeu spune : stop ! Spune stop lucrării tale sau spune stop alergării tale pe pâmântul acesta. Ce să faci ? să-l slujeşti pe Domnul cu tot ce ai, să trăieşti pentru Domnul cu tot ce eşti.

Când ai sfârşit lucrarea. Isus îşi încheiase lucrarea. Mereu spunea…că lucrarea Lui este să facă Voia Celui ce L-a trimis. A venit o zi când lucrarea pntru care Christos a coborât în lumea noastră , s-a terminat. Ce  înseamnă că s-a terminat? Înseamnă că a fost completă. Că El a făcut tot ce trebuia să facă, pentru a împlini Voia Tatălui. Christos avea obiective clare, pe care le-a împlinit pas cu pas. Ultimul obiectiv ce trebuia împlinit era moartea pe cruce, pentru păcatele omenirii. Odată cu împlinirea acestui obiectiv, totul s-a terminat pentru Christos. Aduceţi-vă aminte şi de apostolul Pavel, cel căruia i-a fost încredinţată lucrarea de propovăduire a Evangheliei la neamuri. Într-o zi, Pavel spune «  mi-am sfârşit cu bucurie calea şi slujba încredinţată ». Terminase şi a treia călătorie misionară. Neamurile cunoscute în vremea aceea auziseră Evanghelia. Pavel ajunse în inima Imperiului Roman cu Evanghelia. La fel ca lui Pavel, Dumnezeu încredinţează fieacăruia o lucrare. Poate este pentru o viaţă întreagă sau pentru o perioadă de timp. Lucrarea ce ţi-a fost încredinţaţtă are obiective şi parmetri clari. Când se termină totul se sfârşeşte. Poate se termină slujirea ta într-o biserică, n-ai ce face trebuie să accepţi că s-a sfîrşit. Poate lucrarea ta misionară şi-a atins ţelul şi totul se termină. Nu te teme când se sfârşeşte lucrarea ce ţi-a fost încredinţată. Acceptă Voia lui Dumnezeu şi lasă-L pe El să te călăuzească la următorul pas.

Când ai terminat alergarea. Isus era pe crucea din Golgota când alergarea lui pe pământ a luat sfârşit. Pavel ajunge la un moment dat , la sfârşitul lucrării sale, în temniţa din Roma , să exclame «  m-am luptat lupta cea bună…mi-am sfârşit alergarea, de acum mă aşteaptă cununa ». Fiecare dintre noi avem un moment când alergarea pe pământ se termină. Ceasul acela îl ştie numai Domnul. În lume, venim pe rând aşa cu îngăuie El şi plecăm pe sărite aşa cum decide El. El stabileşte algoritmul plecării fiecăruia. Când alergarea se termină nu mai poţi face nimic. Nu te teme de acel moment, pentru că nu se termină totul la mormânt . Christos de pe cruce a coborât în mormânt. Dar a înviat şi s-a înălţat la cer. Când se termină alergarea pe pământ începe veşnicia. Cel mai înţelept lucru pe care-l putem face este să nu fim preocupaţi de numărul anilor pe care ni-i dă Domnul ci de calitatea trării lor. Nu te teme să trăieşti fiecare clipă ca şi cum «  ceasul » plecării ar fi mâine şi să lucrezi în fiecare zi ca şi cum ai trăi o sută de ani.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.