NU TE TEME…să fugi când ţi-e frică că-ţi pierzi familia!

NTT04.21

Iacov a fugit din casa părintească de frica fratelui său Esau. A ajuns tocmai la unchiul Laban, unde preocuparea lui a fost să asculte de mama şi de tata şi să-şi ia nevastă pe una din neamul său. Laban avea două fete: Lea şi Rahela. Lea avea o problemă cu ochii, un handicap. Rahela era cea mică dar frumoasă foc. Normal că lui Iacov a început să-i placă micuţa. Când Laban l-a întrebat pe Iacov ce simbrie îşi doreşte pentru slujire, acesta n-a stat pe gânduri şi i-a spus că va sluji pentru Rahela. I-a slujit şapte ani pentru ea. La finalul acelei perioade, când i-a cerut lui Iacov să i-o dea de nevastă, acesta l-a păcălit şi-a dat-o pe Lea. Era obiceiul locului ca fata mai mare să se mărite prima. Iacov s-a învoit să slujească alţi şapte ani pentru Rahela. Şi Laban i-a dat-o de nevastă la sfârşitul celor şapte ani . Apoi Dumnezeu a binecuvântat casa lui Iacov cu copii. Mai întâi de la Lea patru băieţi, apoi de la roabele celor două alţi patru băieţi, apoi doi băieţi şi o fată de la Lea şi într-un final Rahela l-a născut pe Iosif. A fost momentul în care Iacov s-a dus la Laban şi i-a spus să-l lase să plece acum în ţara lui. Laban însă l-a momit pe Iacov să mai stea. Şi au mai trecut vreo şase ani, timp în care Dumnezeu a binecuvîntat pe Iacov cu multe bogăţii. Iacov a ajuns dintr-o dată într-o poziţie de invidiat pentru Laban şi fii lui. Mai mult, fii lui Laban erau mânioşi că Iacov a luat toată averea tatălui lor Laban. Starea aceasta s-a transmis şi la Laban. Iacov a sesizat o răcire a relaţie cu Laban şi fii lui. Şi-a dat seama că încep problemele pentru el şi familia lui.

Iacov şi-a chemat soţiile să stea de vorbă cu ele, undeva pe câmp. Le-a împărtăşit starea de fapt şi temerile lui. Le-a povestit cum a fost tratat în cei douăzeci de ani, cum a fost înşelat de vreo zece ori. Apoi le-a spus despre provocarea  pe care Dumnezeu i-a făcut-o de a se întoarce în ţara lui de naştere. Lea şi Rahela au fost de acord cu Iacov. Iacov şi-a luat soţiile şi copii şi a fugit cu tot ce avea. A trecut Eufratul şi s-a îndreptat spre muntele Galaad. Laban a aflat că Iacov şi-a luat familia şi tot ce avea şi a fugit. Atunnci a decis să plece în urmărirea lui Iacov. Cu siguranţă că gândul lui era să-şi aducă înapoi fetele şi probabil şi nepoţii. Numai că Laban a fost înştiinţat de Dumnezeu să nu aibă un comportament agresiv faţă de Iacov. L-a ajuns din urmă şi l-a întrebat de ce a plecat pe ascuns. Iacov a spus-o deschis că i-a fost teamă… că îl va deposeda de familie. Prin discursul său, Iacov i-a arătat lui Laban cât de importantă era familia pentru el, soţiile şi copiii. A fost momentul în care Iacov a dat cărţile pe faţă şi i-a amintit lui Laban credincioşia cu care l-a slujit douăzeci de ani şi modul îndoielnic cu care a fost tratat de acesta. Iacov a fugit de frică că-şi pierde familia şi bine a făcut că a fugit. Laban a trebuit să se obişnuiască cu ceea ce Iacov a făcut şi să-i respecte acestuia, în final, decizia. Mai mult, cei doi au făcut un legământ cu acea ocazie: să nu se uite unul pe altul. Laban şi-a sărutat fiicele şi nepoţii şi s-a întors acasă iar Iacov şi-a continuat fuga spre noua destinaţie…ţinuturile natale.

Am cunoscut în tinereţea mea un cuplu. El a venit la Oradea dintr-un alt oraş. S-a căsătorit şi a rămas aici. Au început să-şi pună bazele unei familii. Lucrurile au mers bine între ei. La un moment dat, se pare că una din colegele soţiei s-a îndrăgostit de el. I-a făcut avansuri. Avansurile au ajuns la flirt şi apoi la trăiri păcătoase. Lucrurile au degenerat. Au aflat unii prieteni. Tensiunea era mare. Pe deasupra lucrarea Domnului avea de suferit din cauza aventurii lui. S-a aflat şi în unele cercuri din biserică despre aventurile lui. Riscul de-aşi pierde familia era enorm. Dumnezeu a folosit atunci pe cineva care să-i spună bărbatului acesta: fugi din Oradea. Într-un moment de luciditate, omul acesta şi-a luat soţia şi a plecat înapoi în oraşul de unde venise. S-a rupt de anturajul păcătos de aici. Şi-a desprins familia din ţesătura periculoasă în care intrase. Şi-a smuls soţia de lângă colega şi prietena ei. S-a smuls pe sine dintr-un context extrem de periculos. S-a depărtat de sursa păcatului. I-a trebuit câţiva ni, acolo, să-şi refacă viaţa de familie, să-şi reclădească relaţia de încrede cu soţia lui. I-a trebuit o vreme să-şi revină din punct de vedere spiritual. Dar a meritat să fugă ca să-şi salveze familia.

Nu te teme, când treci printr-o asemenea situaţie, să fugi. Dacă singurul mod de-aţi proteja casa şi familia este fuga, atunci nu ezita: ia-o la sănătoasa. Nu-ţi fie frică să fugi într-un asemena context. Mai bine să-ţi fie frică să rămâi într-o asemenea capcană. Fuga …este adesea sănătoasă! Dacă este cazul…practic-o!

Reclame