Copiii sunt un dar şi o binecuvântare din partea Domnului pentru orice familie. Sunt familii pe care Dumnezeu le-a binecuvântat cu mai mulţi copii. Dacă stai de vorbă cu părinţi care au cel puţin doi băieţi sau două fete, probabil că unii dintre ei îţi vor spune cât de diferiţi sunt copii lor unul faţă de celălalt. Nu în toate familiile este aşa. Sunt însă familii în care acest aspect este vizibil. Unii părinţi, chiar îşi fac probleme când au asemeena copii… total diferiţi. Unora le este teamă de viitorul unuia sau a altuia. Alţii nu ştiu cum să gestioneze suficient de bine relaţia cu copiii care unt diferiţi. Aplică aceleaşi măsuri şi pentru unul şi pentru altul, deşi situaţia ar impune un mod de raportare diferit faţă de fiecare. Nu te teme când ai parte de copii diferiţi. Scriptura ne oferă exemple de asemena familii, din care putem învăţa cum să ne purtăm în asemeena situaţii. Un exemplu elocvent este Esau şi Iacov, fiii lui Isaac şi Rebeca. Doi băieţi gemeni, complet diferiţi.
Esau şi Iacov aveau înfăţişări diferite. Când s-au născut cei doi gemeni, Esau a ieşit imediat în evidenţă. Avea părul roşu. O înfăţişare care atrăgea atenţia celor din jur. Despre Iacov nu ni se spune că ar fi atras cu ceva înfăţişarea lui. Nu te mira şi nu te teme dacă băieţii tăi sau fetele tale au înfăţişări diferite. Nu te mira dacă unul sau una dintre ele sunt remarcate mai uşor datorită înfăţişării. Nu uita însă că amândoi sau amândouă sunt copiii tăi. Pentru tine sunt la fel de frumoşi amândoi.
Esau şi Iacov aveau caractere diferite. Esau era mai iute de felul lui. Era mai dinamic, mai agresiv. Iacov se pare că era mai mototol, era mai liniştit. Aveau două moduri diferite de a se comporta. Nu te teme dacă copiii tăi au caractere diferite. Poate unul este mai energic, altul mai leneş. Fii atent la acest aspect. Nu cumva să foloseşti acelaşi mod de raportare la amândoi. Fiecare necesită un anume mod de a-l trata ca părinte. Ţine cont dacă este mai extrovertit sau mai introvertit.
Esau şi Iacov aveau atitudini diferite. Când s-au născut cei doi, Esau a ieşit primul. Iacov a ieşit după el, ţinându-l pe Esau de călcâi. Cu toate că erau gemeni, Esau se purta ca fiul dintâi, care avea dreptul întâiului născut. Iacov se purta ca frate… deopotrivă cu Esau. Chiar dăcă era considereat mai mic, el căuta să se ţină de fratele său. Nu te teme când ai doi copii care au asemenea atitudini. Întotdeauna unul va avea tendinţa să-şi exercite dreptul de-a fi mai mare iar celălalt va căuta să-l urmeze îndeaproape, să fie la nivelul lui. Ca părinte trebuie să fii extrem de atent cum cultivi atitudinile pe care le au unul faţă de celălalt.
Esau şi Iacov aveau aptitudini diferite. Esau a crescut şi a fost preocupat de vânătoare, de munca câmpului. Iacov a crescut şi el dar i-a plăcut mai mult să stea prin cort şi prin jurul cortului, pe lângă fusta mamei. Pe Esau îl motiva tatăl lui să iasă la vânătoare. Pe Iacov îl motiva mama să se ocupe de treburile gospodăriei. Nu te teme când ai copii cu aptitudini diferite. Cultivă acele aptitudini şi ajută-i să le dezvolte. Nu trebuie să fie amândoi ingineri sau pastori. Nu trebuie să fie amândouă doctoriţe sau profesoare. Ajută-i să-şi dezvolte aptitudinile.
Esau şi Iacov aveau moduri diferite de-aşi vedea interesul personal. Esau îşi vedea interesul pe termen scurt. De aceea când i-a fost foame şi-a vândut fratelui său dreptul de întâi născut, pe un blid de linte. Iacov îşi vedea interesul pe termen lung, de aceea a negociat cu multă abilitate cu Esau cedarea dreptului de întâi născut. Pe Iacov îl preocupa în perspectivă să beneficieze de acest drept. Mai mult, atunci când mama lui l-a împins în acea acţiune de primi binecuvântarea lui Isaac, a făcut întocmai, motivat fiind de implicaţii pe termen lung. Esau când află că a piedut şi acea binecuvântare în favoarea lui Iacov, se duce la tatăl şi cereşeşte şi el una , cât de mică, una pe termen scurt. Nu te teme când ai doi copii care îşi văd diferit interesul persoanl. Învaţă-i să gestioneze corect ceea ce au. Învaţă-i să privească în perspectivă, adminstrând ce au. Învaţă-i să gestioneze zilnic binecuvântările de care tu ca părinte le faci parte.
Esau şi Iacov erau fiecare favoritul unui părinte. Esau era favoritul lui Isaac, pentru că tatăl îl trimitea să-i aducă vânat şi vedea în el un bărbat adevărat. Iacov era favoritul mamei, pentru că toată ziua se învârtea cu ea prin gospodărie şi probabil era preocupat să devină un bun bucătar. Aici a fost unul dintre punctele vulnerabile ale lui Isaac şi Rebeca ca părinţi. Aici trebuie multă atenţie. Nu te teme când ai doi copii diferiţi, teme-te ca nu cumva să-l iubeşti mai mult pe unul decât pe altul. Trebuie să ai aceiaş măsură de iubire pentru amândoi sau amândouă. Amândoi trebuie să-ţi fie favoriţi în mod egal, indiferent de abilităţile pe care le au.
Esau şi Iacov aveau fiecare un mod personal de relaţionare la celălalt. Esau se pare că îl domina fizic pe Iacov. Esau când a aflat că i-a fost furată şi binecuvâmtarea, şi-a plănuit să-l pună la punct pe Iacov. Iacov a ştiut de frica lui Esau. Nu degeaba a fugit de acasă. Fuga după întietate şi interese persoanle i-a pus în conflict. Este adevărat că într-un final cei doi s-au împăcat. Nu te teme când ai asemenea copii care trăiesc într-un conflict permanent, în care unul ştie de frica celuilalt. Teme-te însă să acţionezi greşit. Nu cultiva un asemena mod de abordare a relaţiei dintre ei. Cei doi sunt fraţi, ajută-i să se respecte şi să se iubească unul pe altul. Ajută-i să păstreze relaţia dintre ei în aşa fel încât atunci când tu nu vei mai fi, ei să fie tot prieteni şi fraţi.
Esau şi Iacov s-au căsătorit fiecare cu fete din popoare diferite. Esau fără să întrebe pe nimeni s-a dus şi s-a căsătorit cu femei hitite, adică băştinaşe din Canaan. Acest lucru nu a făcut plăcere părinţilor lui. Iacov a ascultat de îndemnul părinţilor şi şi-a luat soţii din poporul lui. Nu te teme când vine momentul căsătoriei pentru copiii tăi, chiar dacă ei sunt diferiţi. Pregăteşte însă acel moment cu multă înţelepciune. Învaţă-i pe copii tăi importanţa căsătoriei cu cei ce sunt din poporul Domnului. Nu te juca şi nu încuraja pe nici unul din copii tăi, indiferent de vîrsta la care a ajuns, să se căsătorească oricum şi cu oricine. Nu-l încuraja şi n-o încuraja să se căsătorească cu cineva care nu este din poporul Domnului. Nu ezita să-ţi manifeşti mâhnirea dacă nu te ascultă, dar nu uita, el tot copilul tău rămâne. Arată-i iubire şi ajută-l să înţeleagă că atunci când a făcut pasul şi-a asumat răspunderea personală pentru consecinţe.
Esau şi Iacov s-au relaţionat la Dumnezeu în mod diferit. Despre Esau nu ni se spune că ar fi avut vreo relaţie cu Domnul. Despre Iacov ni se spune că s-ar fi întâlnit cu Domnul la Betel. Întâlnirea lui Iacov cu Domnul a schimbat fundamental viaţa lui, chiar dacă în copilăria şi tinereţea lui au fost momente care nu l-au onorat pe Dumnezeu. Nu te teme să le vorbeşti copiilor tăi despre Domnul. Nu te teme să te rogi cu copii tăi. Datoria de părinte este să le aducem copiilor noştri Evanghelia prin vorbe şi trăire. Întâlnirea lor persoanlă cu Domnul nu e responsabilitea şi lucrarea noastră ci a Duhului lui Dumnezeu.
Esau şi Iacov au avut destine diferite. Esau a devenit părintele Edomiţilor, un popor ce s-a stabilit în sudul Mării Moarte. Edomiţii s-au împotrivit planurilor lui Dumnezeu cu toate că aveau aceiaşi rădăcină cu poporul Domnului. Un popor condamnat de Dumnezeu. Iacov a devenit Israel poporul ales al Domnului. Două destine total difereite. Destinele copiilor noştri nu le putem noi părinţii stabili. Destinul fiecăruia depinde de relaţia persoanlă pe care o are cu Dumnezeu. Destinul copiilor noştri poate fi cerul şi Împărţia lui Dumnezeu dacă se întâlnesc cu Isus, ascultă de Cuvântul Lui şi caută Împărăţia lui Dumnezeu.
Nu te teme să ai copii diferiţi. Ai grijă însă ce le spui, cum le spui, cum îi creşti, cum îi îndrumi, cum îi ajuţi să treacă peste momentele dificile. Fă-ţi partea ta de părinte şi lasă-l pe Dumnezeu să-şi facă lucrarea în viaţa lor.