Agar era roaba lui Sara, nevasta lui Avraam. La un moment dat, Sara preocupată de a rezolva promisiunea Domnului cu privire la urmaşi, îi face lui Avraam o propunere… să intre la roaba ei Agar şi poate va avea copii de la ea. Avraam n-a zis nu, doar şi el era preocupat să-l ajute pe Dumnezeu să-şi împlinească promisiunea făcută. Sara i-a dat-o pe Agar de soţie şi Avraam s-a culcat cu ea. Agar a rămas însărcinată. Când s-a văzut ea cu plodul lui Avraam în burtă, a început să se uite de sus la Sara. Acest fapt a provocat o reacţie din partea Sarei. După o discuţie cu Avraam pe această temă, a primit permisiunea să se poarte cum crede de cuviinţă cu Agar. Sara a început să se parte rău cu Agar. Agar de frică a fugit de la Sara undeva în pustie. Acolo a încercat să-şi stâmpere setea, mâhnită şi afectată de întorsătura care a luat viaţa ei.
De ce era mâhnită Agar ?
Mâhnirea lui Agar pornea de la relaţia cu Sara, relaţie pe care într-un fel ea a agravat-o datorită aerului de superioritate cu care s-a uitat la stăpâna ei, după ce a rămas însărcinată cu Avraam. În mâhnirea ei, probabil că nu înţelega ce a apucat-o pe Sara să se poarte rău cu ea, doar ea a împins-o în braţele şi aşternutul lui Avraam. În mâhnirea ei n-a putut să accepte situaţia şi a luat decizia să fugă undeva în pustie. Acolo în pustie, în mâhnirea ei, îngerul Domnului se apropie de ea şi-i cere să se întoarcă la Sara. Îi spune că Dumnezeu a văzut mâhnirea ei şi îi spune că va naşte un fiu, pe Ismael. Agar realizează că cel care îi vorbeşte este Dumnezeu, care vede totul şi ştie totul. Acolo în pustie, lângă izvor Agar descoperă compasiunea pe care Dumnezeu i-o arată.
Poate eşti şi tu ca Agar. Poate eşti undeva în pustie, fugind de tine însuţi sau de alţii. Şi acolo în pustie, te gândeşti cum să fugi de problemele cu care te confrunţi. Izvorul de apă de care dai acolo, poate îţi mai stâmpără setea, dar nu te opreşte din drumul pe care ai pornit. Ţi-e frică de consecinţele faptelor tale. Ţi-e frică de ceea ce ar putea urma după ce ai făcut prostia pentru care fugi. Ai impresia că nimănui nu-i mai pasă de tine, că ai rămas singur sau singură. Eşti cuprins sau cuprinsă de o mâhnire adâncă. Ai împresia că pentru tine e sfârşitul existenţei. Nu te teme când ai ajuns într-un asemenea moment. Şi la tine poate veni Îngerul Domnului să-ţi descopere compasiunea pe care Dumnezeu o are faţă de tine.
Ce se întâmplă când Dumnezeu îşi arată compasiunea faţă de tine, într-un moment când eşti mâhnit sau mâhnită ?
Îşi opreşte mânia faţă de tine, chiar dacă ai merita să-şi dea drumul la întreaga Lui urgie, după ceea ce ai făcut. Dumnezeu nu ţine mânia pe vecie.
Îşi arată îndurarea faţă de tine, deşi faptele tale i-ar da dreptul să-ţi aplice pedeapsa cuvenită. Se uită la neputinţa ta, la limitările tale şi la lipsa ta de maturitate.
Îţi aduce o veste bună, care poate deturna gândurile tale de la problema care ţi-a provocat mâhnirea. Lucrează la starea ta emoţională şi spirituală, îndeptându-ţi privirile spre ceva frumos ce se poate întâmpla în viaţa ta.
Are milă de tine, dacă eşti gata să-i asculţi glasul şi să-i accepţi oferta Lui. Mila Lui este adesea condiţionată de disponibilitatea ta de a-L lua în seamă.
Te înştiinţează de potenţialele pericole ce te aşteaptă, pentru că vrea să te cruţe şi de alte suferinţele ulterioare. Vrea să te ajute să iei cea mai bună decizie pentru tine… într-un asemena moment dificil.
Îţi oferă o soluţie mai bună la problema ta, mult mai bună decât fuga şi izolarea. Dumnezeu are întotdeauna soluţia cea mai bună. El vede problema ta în ansamblu.
Te izbăveşte şi te scapă din situaţia prin care treci, cu braţul Lui Atotputernic. Intervine la momentul potrivit şi aduce eliberarea ta efectivă din problema care îţi produce mâhnire.
Îţi ia povara care te ţine apăsat şi mâhnit. Îndepătează de la tine problema care ţi-a cauzat starea de mâhnire. O aruncă « în marea uitării » ca şi cum n-ar mai exista. Te desprinde de acea problemă .
Are grijă de tine. Ştie că eşti vulnerabil sau vulnerabilă în asemenea momente, de aceea se îngrijeşte de ceea ce va urma, de contextul în care te vei aşeza. Va rândui lucrurile în aşa fel încât să nu-ţi mai aminteşti de problema aceea.
Îţi face parte de un final fericit, aşa cum gândeşte el fericirea. Şi finalul fericit este adesea împlinirea promisiunii pe care ţi-a făcut-o într-un anumit moment al frământării tale.
Nu te teme când ai parte de mâhnire, Domnul aude plânsul tău şi este gata să îndepărteze problema care-ţi produce această stare şi să-ţi redea zâmbetul pe buze şi pacea în inimă !
Picuri de rouă 