NU TE TEME…ce vei mânca şi cu ce te vei îmbrăca !

NTT02.3

Cea mai clară şi profundă învăţătură pe care Domnul Isus Christos ne-a lăsat-o o găsim în celebra „Predică de Munte”. Printre învăţăturile pe care Christos le dă în această predică sunt cele legate de raportarea la grijile şi îngrijorările cu care ne confruntăm în fiecare zi. Domnul Isus Christos trăind printre noi a cunoscut problemele care stârnesc îngrijorări şi provoacă teamă. Sunt două domenii ale vieţii pe care le abordează Mântuitorul în această parte de Scriptură, hrana şi îmbrăcămintea. Auzi adesea astăzi… pe unii dintre fraţii şi surorile noastre cât de preocupaţi sunt de ceea ce vor mânca. Când te întîlneşti cu ei, subiectele lor predilecte sunt…ce grea este viaţa, aşa de greu ne descurcăm, toate sunt aşa de scumpe, trăim greu din banii care-i avem. Nu e o poveste ceea ce vă spun. E dialogul destul de frecvent purtat azi între creştini.

Într-o discuţie purtată într-o familie am fost atent la ce se rezumă problemele cu care se confruntă ei. Nu era o problemă că el deşi membru într-o biserică mergea pe la Casa Domului din paşti în Crăciun dar… era o problemă că soţia lui nu-şi găseşte un loc de muncă şi din această cauză ei se descurcă aşa de greu cu banii. Când l-am întrebat cât cîştigă el am ajuns la concluzia că în casa lor intră mai mulţi bani decât la noi în casă sau în alte case. Preocuparea lor era cum să mănânce cât mai bine. Sora când făcea sarmale nici nu se punea problema să nu fie 80% carne şi doar 20% celelalte ingrediente. Apa pe care o beau e numai de firmă şi nici din greşeală de la cişmea ori chiuvetă. Nu de puţine ori i-am surprins discutând pe tema aceasta. Şi de fiecare dată am citit în glasul lor şi-n expresiile folosite o teamă, o îngrijorare profundă. Această realitate nu este de ieari sau de azi. Nici vorbă.

Şi pe vremea lui Isus era cam aceiaş preocupare pentru mulţi. Mântuitorul le atrage atenţia ucenicilor şi celor care-L urmau că asemenea probleme şi aspecte ale vieţii NU TREBUIE SĂ-I ÎNGRIJOREZE. Isus atrage atenţia asupra valorii lucrurilor. El vrea să ne ajute să înţelegem că viaţa este mai importantă decât hrana. E mai important cum trăim, nu cum şi ce şi cât mâncăm ca să susţinem viaţa. Mântuitorul atrage atenţia asupra unei greşeli capitale pe care o facem adesea şi anume aceea de a inversa priorităţile. Ne precupă mai mult pântecele decât viaţa în adevăratul ei sens. Mai mult de cele mai multe ori în prioritatea noastră este doar dimensiunea materială a vieţii, dimensiune efemeră care se sfârşeşte la mormânt. Aşa de uşor pierdem din obiectiv dimesiunea spirituală a vieţii, dimensiun care este veşnică. Domnul Isus Christos identifică şi o altă preocupare a oamenilor.. cum să se îmbrace, de unde să se îmbrace. Priviţi cu atenţie oamenii ce vin în bisericile de azi, mulţi dintre ei fac eforturi să se îmbrace cât mai frumos. Îmi amintesc ce problemă era îmbrăcămintea petru noi când mergeam la o  biserică unde surorile etalau care de care…  cele mai bune garderobe. Uneori soţia mea îşi punea problema  dacă nu cumva va fi judecată de celelalte surori şi dacă nu cumva hainele ei vor fi obiectul unor discuţii private. A avea o haină bună azi…pare o normalitate. Dar unii îşi fac probleme dacă nu au cea mai bună şi mai potrivită haină când sunt în societate. Sunt mai preocupaţi de ce pun pe trupul acesta nu de ce este trupul în sine. Nu de puţin ori inversăm preocupările. Şi când preocuparea este cu ce să ne îmbrăcăm şi nu reuşim să ne satisfacem acest fel de nevoie ne stresăm, ne îngrijorăm şi ne cuprinde teama că vom fi de batjocura celorlaţi.

Cât de superficial priveşte omul (adesea) această problemă. Câtă dreptate are Mântuitorul când spune că ne temen de lucruri care n-ar trebui să ne producă nici un fel de teamă şi nu ne temem de adevăatele pericole şi probleme. Mântuitorul motivează şi de ce NU TREBUIE SĂ NE MAI TEMEM cu privire la ce vom mânca sau cu ce ne vom îmbrăca. Nu trebuie să ne temem pentru că Dumnezeu care are grijă de hrana şi îmbrăcămintea unor păsări ori flori, va avea grijă şi de noi… câtă vreme ne vom împlini menirea şi chemarea. În al doilea rând El atrage atenţia asupra faptului că îngrijorarea nu rezolvă problema cu care ne confruntăm  ci o adânceşte. În al treilea rând Isus ne îndeamnă să căutăm cu prioritate lucrurile ce ţin de Împărăţia lui Dumnezeu şi atunci cu siguranţă teama şi îngrijorarea vor dispărea. Să ascultăm îndemnul lui Isus şi … să nu ne mai temem şi să nu ne mai îngrijorăm pentru dimensiunea materială a vieţii noastre ci să fim mai preocupaţi de dimensiunea veşnică. O dimensiune determinată de ascultarea noastră de Dumnezeu şi de poruncile Lui. O dimensiune care are de-a face cu veşnicia noastră.