Sunt cuvintele înţeleptului Solomon, rostite spre apusul vieţii când meditând la ani scurşi, la evenimentele petrecute, la munca şi truda depusă l-a cuprins deznădejdea şi teama că în fapt şi-a irosit viaţa. Comentariile cu iz filosofic pe această temă, aduc înaintea noastră o realitate evidentă cu care se confruntă omul în scurta sau mai lunga călătorie pe pământ. Şi Solomon vorbeşte deschis despre această realitate. Privind în urmă, a ajuns până acolo să-şi urască munca pe care a făcut-o, să considere „trudă în zadar” toate eforturile şi tot ce a adunat sub soare. Solomon se întreabă retoric „ce folos are omul din toată munca lui…cu care se trudeşte sub soare?” Şi tot el răspunde „truda nu este decât necaz”.
Concluziile la care ajunge Solomon în urma meditaţiei lui sunt evindeţe ale existenţei omului culese dintr-o trăire umană concretă. Dacă stăm să analizăm eforturile noastre curente, munca şi truda pentru un trai mai bun, pentru o casă mai bună, pentru o afacere mai prosperă şi le punem în contextul analizei pe care o face Solomon vom ajunge cam la aceiaş concluzie. Solomon trage un semnal de alarmă pentru fiecare om să-şi schimbe preocupările spre lucrurile care au valoare veşnică. Ceea ce aduni aici pe pământ ca bunuri materiale nu-ţi sunt de nici un folos dincolo. Ele vor da valoare însă slujirii tale în lucrarea lui Dumezeu, în măsura în care nu pun stăpânire pe tine şi contribuie la bunul mers al implicării tale în economia lui Dumnezeu. Şi când stai serios şi analizezi care sunt foloasele pentru suflet a întregii alergături şi vezi încrengătura lucrurilor materiale… poate şi pe tine te apucă deznădejdea şi teama. De ce? Pentru că atunci când tragi linia şi aduni cu ce te-ai ales, valoarea de sub linie este poate un zero. Şi când vezi ce scrie acolo te sperii de modul imatur în care ţi-ai cheltuit viaţa şi banii.
Am auzit adesea declaraţii ale unor oameni bogaţi, ale unor vedete putrede de bogate, care chestionaţi pe tema fericiirii lor au spus… „sunt un nefericit”… „sunt o nefericită”. Cum… tu un nefericit? Dar ai o avere fabuloasă, ai propietăţi, ai o imagine, eşti cineva…cum poţi spune că eşti nefericit? Nu de puţine ori replica la aceste întrebări a fost…da…dar nu am pace şi linişte sufletească!
Să nu credem cumva că dacă cineva are o avere fabuloasă nu este cuprins de teamă şi de deznădejde. Ba este cuprins. Dacă nu-şi pune întrebările pe care Solomon le-a pus… cu siguranţă că-şi pune alte întrebări . Poate se frământă cum să-şi protejeze cât mai bine posesiunile. Sau poate este frământat cum să-şi facă testamentul. Poate se gândeşte dacă să-şi facă sau nu o asigurare de viaţă. Ori poate se teme să-şi investească banii. Şi toate acese frământări îi provoacă teamă şi deznădejde. Numai că nu este teama că şi-a pierdut vremea în zadar şi nu a invesit pentru viaţa veşnică, ci este teama că-şi va pierde investiţia, că ceea ce a dunat …alţii vor risipi.
Să nu credem cumva că dacă cineva devenit vedetă fie în lumea showbizului, a filmului, a sportului, nu este cuprins de teamă şi de deznădejde. Dacă nu-şi pune întrebările lui Solomon sigur este confruntat de alte întrebări şi frământări. Teama de a pierde din aerul de vedetă, de persoană importantă se cuibăreşte în viaţa lui. Teama…că ceea ce face nu va mai fi la randamentul care să-l propulseze în vârful piramidei şi în topul preferinţelor semenilor. Fiţi convinşi…sunt multe motivele şi cauzele ce pot genera teamă şi deznădejde pentru cei care fug dupa slava lor. Unii vor constata poate la sfârşitul vieţii sau poate în veşnicie că… toate premile şi onorurile primite au rămas doar pe paginile ziarelor aflate undeva în arhive prăfuite de pe pământ.
Câtă dreptate are Solomon. Omul se trudeşte cea mai mare parte a timpului pentru lucrurile care vor pieri şi ignoră sau uită adesea că toate vor arde cu trosnet. Să nu muncim atunci? Să nu ne mai zbatem? Să nu agonsim? Solomon nu spune asta. El spune cu totul altceva… să fim preocupaţi de lucrurile care au valoare veşnică, folosind bunurile cu întrebuinţare vremelnică cu raţionament şi discernământ, pe cât posibil în folosul acumulărilor pentru eternitate. Nu te teme să ai bogăţii, nu te teme să ai o imagine , teme-te să faci din acestea unelte ale pierzaniei. Şi când te apucă deznădejdea şi teama ce l-a cuprins pe Solomon, încredinţează-ţi soarta ta, viaţa ta, tot ce ai în mâna Domnului.
Picuri de rouă 