Printre rânduielile pe care Moise le-a făcut câtă vreme a fost în fruntea poporului lui Israel a fost şi să pună judecători peste popor. Era o necesitate să fie mai mulţi judecători deoarece poporul se înmulţise şi Moise nu mai avea cum să acopere singur toate problemele. Moise ajunge la concluzia că este imposibil să poarte toate poverile de unul singur. Moise dă dovadă de maturitate managerială când hotăreşte să împartă din responsabilităţi şi mai les când pune peste cete mai mici din popor dregători şi judecători. Este însă important de reţinut faptul că Moise nu a ales numai nişte judecători ci le-a şi stabilit atribuţiile. Le-a spus clar ce au ei de făcut şi cum trebuie să facă.
Primul lucru pe care trebuia să-l facă un judecător era să asculte pe cei care sunt aduşi în faţa lui. Slujba aceasta de judecător nu este deloc uşoară. Ea îţi cere să stai şi să asculţi cu multă atenţie pe fiecare. Acest lucru este extrem de important atunci când va trebui să iei decizia.
Al doilea lucru pe care trebuia să-l facă un judecător era să judece cu dreptate şi după dreptate …neînţelegerile dintre cei care sunt la judecată în faţa lui. Un judecător trebuie să emită o judecată dreaptă, o judecată corectă. Judecătorul trebuie să-l scoată vinovat pe acela care este cu adevărat vinovat. Judecătorul trebuie să-l declare nevinovat pe cel care nu are vină.
Al treilea lucru pe care trebuia să-l facă un judecător era să nu caute la faţa omului, adică să nu se uite cine este acela care stă în faţa lui, ce poziţie socială are. Judecătorul trebuie să fie imparţial. El nu poate judeca ţinând cont de poziţia, autoritatea sau bunăstarea cuiva. Acestea nu sunt criterii pentru a judeca un om.
Al patrulea lucru pe care trebuia să-l facă un judecător era să asculte şi pe cel mic şi pe cel mare la fel, adică să nu favorizeze nici o parte. În faţa unui judecător toţi oamenii sunt egali, toţi potenţiali vinovaţi şi toţi potenţiali nevinovaţi… până se produc dovezile pro şi contra.
Al cincilea lucru pe care trebuia să-l facă un judecător era să nu se teamă de nimeni atunci când judecă un caz. Să aibă linişte şi pace lăuntrică că judecata lui nu poate stârni mânia nimănui căci verdictul dat este corect. Moise motivează şi de ce să nu se teamă de nimeni, pentru că Dumnezeu este Acela care întotdeauna face drepate. Şi chiar dacă ar fi unii tentaţi să-l intimideze ori să-l ameninţe , atâta vreme cât este convins că decizia lui este corectă să lase problema pe mâna lui Dumnezeu. Moise le comunică judecătorilor că Dumnezeu este cel care face întotdeauna dreptate şi ei nu trebuie să se teamă de nici un om ci… numai de Dumnezeu.
Astăzi sunt oameni puşi să judece, să analizeze sau evalueze o situaţie de fapt, un conflict între două persoane şi de multe ori sunt sub tirul unor presiuni. Politicul se amestecă adesea în actul justiţiei. Cercurile de influenţă se amestecă uneori în actul justiţiei. Sunt interese ascunse în multe situaţii şi cazuri. Şi nu de puţine ori judecătorii judecă sub presiunea şi cu teama răzbunării de mâine şi nu cu frică şi teamă de Dumnezeu. Privind cu atenţie în puşcăriile din România vei vedea acolo oameni judecaţi şi condamnaţi pentru că au furat un pachet de biscuiţi sau o plasă de alimente iar pe stradă se plimbă în libertate cei care au devalizat bănci, au furat cu miliaonele. Unde-i drepatea? De ce este atâta teamă? De ce nu mai este frică de Dumnezeu? Realităţi şi evidenţe de necontestat.
Numai că acele cuvinte ale lui Moise ar trebui să fie o realitate nu numai pentru cei care sunt judecători de profesie ci şi pentru aceia care pentru o vreme au o responsabilitatea de a cârmui, de a evalua şi lua măsurile ce se impun într-un anumit loc. Poate eşti unul din aceia care ai fost împuternicit să faci într-un anume fel şi slujba de judecător, de cel chemat să facă drepate, de cel chemat să cârmuiască cu dreptate. Cum te comporţi tu într-o asemenea postură? Care este atitudinea ta? Cum procedezi? Cât de mult pui în practică principiile ce derivă din cuvintele rostite de Moise către poporul lui Dumnezeu? Ţi-e teamă să judeci? Nu te teme pentru că atâta vreme cât vei judeca cu dreptate, fără părtinire, pe baza faptelor reale totul este OK! Nu te lăsa sedus de aparenţe şi interese. Nu te lăsa înfrânt de presiuni şi ameninţări. Nu te teme de nimeni. Tu să te temi NUMAI de Domnul atunci când emiţi o judecată, o apreciere , o evaluare.