David – Împăratul lui Israel ales de Dumnezeu, a condus poporul din biruinţă în biruinţă în luptele purtate cu duşmanii lor. După aceste victorii… un gând l-a încolţit pe David, acela de a zidi o casă de odihnă pentru Chivotul Legământului Domnului. S-a şi pregătit să zidească această casă, a adunat o serie de materiale şi obiecte necesare acestei lucrări. Numai că Dumnezeu i-a atras atenţia că pe el l-a ales pentru o altă lucrare şi l-a oprit să facă această casă…. deoarece în războaiele purtate a vărsat sînge. Dumnezeu i-a descoperit că această lucrare a pregătit-o pentru fiul său Solomon.
E interesant de urmărit atitudinea şi acţiunile lui David, după ce a priceput că lucrarea de construire a Templului… Dumnezeu a încredinţat-o fiului său Solomon. Primul lucru pe care l-a făcut a fost să adune la Ierusalim toate căpeteniile lui Israel, dregătorii, vitejii şi voinicii poporului. În faţa lor a mărturisit gândul pe care l-a avut de a construi a casă pentru Chivotul Legământului şi faptul că Dumnezeu l-a oprit să facă lucrul acesta. El le-a făcut cunoscut faptul că Solomon fiul său a fost ales de Dumnezeu să construiască această casă.
Al doilea lucru pe care l-a făcut David a fost să dea fiului său Solomon toate lucrurile pe care le adunase pentru construirea templului. N-a avut nici cea mai mică reţinere să facă lucrul acesta. Ba mai mult, David a pus la dispoziţia lui Solomon informaţiile pe care Domnul i le-a făcut cunoscut. E de apreciat modul în care David este preocupat ca Solomon să beneficieze de toate lucrurile şi de orice informaţie pentru a putea construi un Templu pentru Domnul. E de remarcat faptul că el nu a fost în nici un fel gelos pe fiul său Solomon, datorită alegerii acestuia din urmă , de către Dumnezeu pentru construirea Templului. David a demonstrat că pentru el era imporatant ca acest Templu să fie construit aşa cum vrea Domnul şi nu să-şi lege cu orice preţ numele de această lucrare. A demonstrat maturitatea în relaţia cu Dumnezeu şi relaţia bună cu fiul său Solomon.
Al treilea lucru important pe care David l-a făcut, a fost să-l încurajeze pe fiul său Solomon şi să-i spună cu toată tăria FIULE NU TE TEME de ceea ce va trebui să faci. Nu te teme ci întăreşte-te şi îmbărbătează-te. Nu te teme Solomon şi nu te înspăimânta ci fii preocupat de lucrarea încredinţată. Gândul tău şi obiectivul tău Solomoane trebuie să fie cum să faci cât mai bine lucrarea încredinţată. Nu te gândi cu teamă cum va fi sau ce se va întâmpla. David îl asigură pe Solomon că Dumnezeu va fi cu el în toată această lucrare. Nu te teme Solomon pentru că pe parcursul acestei lucrări… Domnul nu te va lăsa şi nu te va părăsi până nu vei isprăvi totul. Ba mai mult David îl asigură pe Solomon că în această lucrare va fi sprijinit şi ajutat de cetele preoţilor, a leviţilor, a oamenilor binevoitori şi mai ales îndemânatici în tot felul de lucrări. Şi ca Solomon să constate faptul că va avea de partea lui şi poporul în această lucrare, David a provocat poporul să facă donaţii pentru realizarea Templului. Darurile ce s-au adunat pentru lucrarea de construire a Templului au fost impresionante. În faţa unor asemena evidenţe Solomon avea toate motivele să nu se mai teamă.
Adesea experimentăm şi noi, ceea ce Solomon avea să constate. Există momente când oameni dragi nouă, părinţii noştri fizici sau spirituali ne fac să înţelegem că avem de făcut o lucrare concretă. O lucrare pe care Dumnezeu le-a descoperit-o lor dar nu le-a încredinţat-o să o înfăptuiască. Şi nu de puţine ori cei puşi într-o asemenea situaţie sunt cuprinşi de teamă. Am trăit şi eu un asemenea moment în 1991 după moartea prietenului meu cu care am înfiinţat misiunea creştină ” Charis”. Când am înţeles că toată lucrarea ulterioară va fi (pentru o vreme) pe umerii mei, mărturisesc că m-a apucat teama, spaima şi frica. Oare de unde voi avea resurse, oare cum mă voi descurca în acest nou context, oare ce voi face…? Atunci Dumnezeu a pus pe inima unora dintre cei implicaţi cu mine în această misiune…gânduri de încurajare. Nu te teme, mergi înainte! Nu te teme , asumă-ţi răspunderea! Nu te teme şi nu te înspăimânta, fă lucrarea ca pentru Domnul aşa cum ai fost învăţat. Nu uita că Domnul va fi cu tine. Teama şi frica au dispărut(pas cu pas) şi Domnul a fost cu mine, a purtat de grijă şi a binecuvântat lucrarea. Poate eşti şi tu într-un asemenea moment. Fii curajos în ceea ce faci! NU TE TEME …Domnul este cu tine. Când te alege Domnul pentru o lucrare… nu uita El te şi ajută s-o faci!
Picuri de rouă 