La iesle…(5)

La ieslea din Betleem au venit şi magii din îndepărtatul răsărit.

La iesle…magii au venit călăuziţi de-o stea, care i-a călăuzit pe toată perioada călătoriei lor.

La iesle….magii au venit să cunoască singura căpetenie desăvârşită care a trăit vreodată printre noi muritorii: Împăratul împăraţilor şi Regele regilor.

La iesle…magii au venit să se închine cu darurile lor Pruncului Isus, cel care este Păstorul poporului lui Dumnezeu.

La iesle…suntem călăuziţi să ne îndeptăm paşii şi noi, ca să-i aducem în dar inima noastră.

La iesle (4)

La ieslea din Betleem au poposit nişte păstori aflaţi cu turmele lor pe câmpurile din apropiere.

La iesle…au venit păstorii după o întâlnire surpriză cu îngerii Domnului, copleşiţi fiind de slava lui Dumnezeu.

La iesle…păstorii au venit în grabă, curioşi să-l vadă şi să-l cunoască pe pruncul născut: Mântuitorul- Christos Domnul!

La iesle…păstorii după ce l-au văzut pe Isus, au mărturisit celor prezenţi despre vestea bună adusă de îngeri, stârnind emoţie şi uimire.

La iesle…suntem invitaţi şi noi anul acesta, să-i reîntâlnim pe Maria, Iosif şi Pruncul Isus. Suntem chemaţi să-i aducem lui Christos un mănunchi de colinde, slăvind pe Dumnezeu Tatăl pentru cadoul pe care ni l-a făcut nouă oamenilor.

La iesle (3)

La ieslea din Betleem au coborât din cer îngerii…mesagerii lui Dumnezeu.

La iesle…îngerii s-au înfăţişat să aducă celor prezenţi o veste, ce a produs şi produce şi azi o bucurie imensă printre oameni: s-a născut Mântuitorul!

La iesle…prezenţa îngerilor a produs o emoţie puternică şi slava lui Dumnezeu a strălucit împrejurul tuturor.

La iesle…îngerii au format un cor imens, o oaste cerească care s-a închinat Pruncului născut cântând : ,,Slavă lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui„. (Luca 2.14)

La iesle…suntem invitaţi şi noi de aceste sărbători, ca în smerenie să ne închinăm şi să cântăm din toată inima Domnului şi Mântuitorului nostru, împreună cu oastea cerească şi întreaga omenire.

 

La iesle (2)

La ieslea din Betleem…a poposit fecioara Maria şi Iosif logodnicul ei, ca să împlinească ce a fost scris prin proorocul : ,,Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naște un Fiu și−I va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).” (Isaia 7.14)

La iesle… Maria a venit pentru că se împlinise vremea proorociei lui Isaia : Căci un Copil ni S−a născut, un Fiu ni S−a dat, și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii.” (Isaia 9.6)

La iesle… Maria a venit să aducă în lume pruncul despre care îngerul spunea : ,,Sfântul care se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.” (Luca 1.35)   şi El va fi Acela care ,,va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.” ( Matei 1:21)

La iesle…Maria probabil că a venit cântând : ,,Sufletul meu măreşte pe Domnul şi mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu„. (Luca 1.46,47)

La iesle..suntem invitaţi şi noi, să ne amintim că ni s-a născut un Mântuitor care este Rege al regilor şi Domn al domnilor. Doar El merită toată închinarea şi slava şi de aceste sărbători. Să i le dăm aşa cum merită!

 

La iesle… (1)

Ieslea din Betleem este locul unde Dumnezeu prin îngerul Său a adus cea mai bună veste din toate timpurile…pentru noi oamenii.

Ieslea…este locul unde a răsunat vestea bună :Emanuel – Dumnezeu a coborât printre noi şi este cu noi.

Ieslea…este locul unde a răsunat cea mai extraordinară şi aşteptată veste: ni s-a născut  un Salvator.

Ieslea…este locul unde a răsunat pentru întâia oară Evanghelia : Isus Christos este Mântuitor şi Domn.

Să ne bucurăm şi anul acesta la iesle…ducând cât mai multor oameni această veste extraordinară: Isus Christos este Domn şi Mântuitor.

 

La taclale cu Feri Bacsi (2)

dscn3926

(prima parte poate fi lecturată aici : https://danielciupe.wordpress.com/2016/09/10/la-taclale-cu-feri-bacsi-1/)

 

După terminarea şcolii militare, Feri Bacsi a fost repartizat la o unitate de infanterie din Zalău. Îşi dorea să facă carieră, mai ales că provenea dintr-o familie săracă şi spera ca în felul acesta să evadeze din acea stare de spirit şi de fapt. Era oarecum dorinţa oricărui tânăr crescut la ţară…să se realizeze la oraş.

S-a căsătorit cu o femeie pocăită, fapt ce a fost surprinzător pentru mulţi… şi în vremea aceea şi o piedică în calea ascensiunii lui. Căsătoria cu această femeie i-a afectat viaţa din două puncte de vedere. În primul rând şi în primă fază, convieţuirea cu această femeie l-a apropiat şi pe el de Dumnezeu. A venit un moment în viaţa lui când Duhul lui Dumnezeu l-a convins. Întâlnirea cu Dumnezeu i-a schimbat viaţa, chiar dacă au urmat sincope devastatoare în umblarea lui. Schimbarea aceasta, coroborată cu contextul socio-politic al acelei vremi, l-a determinat după 18 ani de armată să renunţe la haina militară şi să iasă din armată. Şcoala militară i-a fost echivalată cu facultatea de subingineri şi astfel a lucrat pentru o vreme într-un service auto. Nu i-a fost niciodată ruşine să muncească. În al doilea rând, convieţuirea cu această femeie a luat o altă turnură, în ciuda faptului că au avut o fată împreună . Au divorţat şi fiica a rămas la ea. Nu a vrut să vorbească prea mult despre acest eveniment. N-am înţeles exact  de ce a ajuns în această situaţie.

Ce am înţeles din discuţia cu el… este că viaţa lui a început să curgă altfel. A lucrat pentru o vreme ca zidar  zilier,  apoi câţiva ani în insula Csepel din Budapesta. S-a recăsătorit cu o femeie din Carei, unde a locuit pentru o vreme. A dicorţat şi de a doua soţie. Interesant este faptul că în ambele căsătorii a avut casa lui, dar…de fiecare dată când a divorţat a lăsat casa soţiei.  A început să lucreze în construcţii, cu ziua, pe unde apuca. A ajuns undeva în zona Beiuşului şi într-o iarnă s-a îmbolnăvit. Probabil că dormea pe unde apuca. A ajuns la spital unde a fost diagnosticat cu probleme grave de sănătate, în special cu inima. După trei luni de spital, ca mulţi alţii a ajuns la Dumbrava.

Citeşte foarte mult. Mi-a povestit ce bibliotecă mare a avut acasă. Când m-am întâlnit cu el, tocmai terminase de citit ” Asasinarea lui Kenedy”. La Dumbrava se pare că relaţia lui cu Dumnezeu a început să fie refăcută. Îmi mărturisea că… zilnic citeşte Biblia şi se roagă, în ciuda problemelor de sănătate cu care se confruntă.

La finalul discuţiei noastre…mi-am permis să-i pun o întrebare: dacă ar putea să o ia de la început, care sunt lucrurile care nu le-ar mai face?

Primul răspuns m-a şocat: NU M-AŞ MAI CĂSĂTORI NICIODATĂ! Cumplite or să fi fost experienţele celor două mariaje că a ajuns să spună aşa ceva.

Al doilea răspuns m-a bucurat: NU AŞ MAI RENUNŢA NICIODATĂ LA CHRISTOS ŞI LA CREDINŢĂ. Şi a continuat să spună motivul: nu găseşti un prieten mai bun ca Isus…pentru că nimeni nu este ca Isus! El este Unicul!