Cum suntem umpluţi de Duhul lui Dumnezeu?

În  biserica pe care o frecventa Radu, un tinerel de 20 de ani proaspăt botezat, într-una din duminici s-a predicat despre botezul şi umplerea cu Duhul Sfânt. Predicatorul a afirmat la un moment dat, că cei care se numesc creştini de fapt sunt de două feluri: creştini obişnuiţi şi creştini botezaţi cu Duhul. La finalul mesajului ca şi aplicaţie a chemat asistenţa la stăruinţă pentru umplere cu Duh Sfânt.

Revenit acasă , frământat de provocarea din biserică i-a spus tatălui său ( membru într-o altă biserică evanghelică) despre ea. I-a mărturisit că nu ştie exact cum vine cu botezul şi umplerea cu Duhul Sfânt dar că îşi doreşte din toată inima să beneficieze de acea plinătate a Duhului. Tatăl vazându-l atât de preocupat i-a propus un experiment care să-l ajute să înţeleagă. I-a propus ca timp de o saptămână să bea numai ce va găsi pe masa din hol. A doua zi, Radu după micul dejun s-a dus la masa din hol unde era un pahar de 200 ml umplut cam un sfert. A băut paharul. A venit pe la amiază , in pahar era tot cam atata apa, l-a băut din nou. A venit după masa de amiază , paharul era la locul lui cu aceiaş cantitate de apă. A dat să bea, dar apa era încălzită aşa că a băut doar o gură şi a luat paharul cu restul de apă , l-a pus în frigider şi a plecat să înveţe. Seara târziu l-a apucat setea şi-a adus aminte că paharul este în frigder, l-a luat , a sorbit tot şi a pus paharul gol pe masă. Pe la miezul nopţii l-a apucat din nou setea s-a dus la pahar şi paharul era gol. Tata trecuse pe acolo să umple paharul, dar paharul nu era la locul lui… era în frigider. Aşa că a răbdat sete pînă dimineaţa. În zilele următoare Radu a beneficiat zi de zi de apă în pahar, în fiecare zi parcă creştea cantitatea de apă ce-i era pusă la dispoziţie. L-a finalul săptămânii a avut o discuţie cu tatăl pe tema umplerii cu Duhul Sfânt. Tatăl l-a întrebat:

• Ai avut în fiecare zi apă?
• Da, dar s-a întâmplat într-o noapte să vreau să beau şi să nu am.
• A fost atunci când ai pus paharul în frigider să se răcească apa. Nu ai fost muţumit că apa nu era suficient de rece. Imi pare rău la ora 9 seara când eu umpleam de obicei paharul, nu l-am găsit la locul lui.
• Am sesizat un lucru cu privire la cantitatea de apă. Ea a crescut treptat şi abia în ultima zi paharul a ajuns să fie plin. ( spuse Radu).
• Ai înţeles ceva cu privire la umplere, îl întrebă tatăl?
• Am înţeles că tu ai pus apă în pahar, ai pus constant, ai pus cât ai vrut şi ai pus când ai avut paharul la îndemână….Şi am mai înţeles ceva, că umplerea paharului nu a depins de nevoia mea. Eu aş fi putut să beau zece pahare…mai ales pe arşita din mijlocul zilei.
• Dragul meu, ( i-a zis tatăl) nu uita că Duhul Sfânt din clipa în care ai devenit copil al lui Dumnezeu, te umple constant cu putere, atâta vreme cât vasul tău este la locul şi în starea pusă de El.
• Şi numai asta înseamnă umplere cu Duhul?
• Mai sunt şi alte aspecte despre care vorbim săptămâna următoare.

În săptămâna următoare Radu abia aşteptă să vadă ce va urma. În prima zi, dimineaţa s-a dus la masa din hol şi n-a găsit nimic. A alergat la tata care era în atelier şi i-a zis…

• Săptămâna asta ce se întâmplă? N-am găsit nimic pe masă.
• Du-te şi pune ceva pe masă şi eu voi umple.

Radu s-a dus , a luat paharul şi l-a pus pe masă. La amiază a venit să-şi bea părţia de apă. Surpriză paharul era plin de must. L-a sorbit cu nesaţ mai ales că era şi rece. Seara a venit din nou , paharul era plin… tot de must , l-a băut din nou. I-a venit o idee să pună un pahar  mai mare…era curios dacă va fi umplut. Dimineaţa s-a dus cu strângere de inimă să vadă dacă e ceva în el. Paharul era plin. L-a sorbit dintr-una. Abia aştepta să vină amiaza să bea din nou paharul de must. Având ceva treabă a trecut prin hol şi nu mare i-a fost mirarea că a văzut paharul plin după doar două ore. L-a băut din nou. A venit la amiază, paharul era plin şi l-a băut din nou. A venit din oră în oră, paharule era plin …l-a băut din nou. Ce bun era mustul mai ales acum când peste două zile avea un examen dificil de trecut la şcoală şi nevoia de fier şi vitamine era satisfăcută. Următoarea zi a pus un pahar şi mai mare, şi era mereu plin. Apoi cu o zi înainte de examen a pus o cană mare de sticlă şi ori de câte ori îi era sete de must mergea la cană bea din ea. Când revenea cana era din nou plină. În ziua examenului cana era plină pe masa din hol, a băut o gură şi s-a dus la examen.

Când a revenit acasă de la examen a băut vreo două pahare din cana aceea de sticlă. Spre seară s-a dus să bea din nou, se aştepta să vadă cana plină. În cană era numai ce rămăsese. A mai băut un pahar . Pe fundul cănii a mai rămas preţ de o jumătate de pahar. Următoarea zi după micul dejun s-a dus din nou la măsuţa din hol …pe ea era cama de sticlă care avea în ea numai cantitatea rămasă din ziua precedentă. A băut tot. A venit la amiază, cana era goală. A venit seara, cana era goală.

În următoare azi s-a dus la tatăl şi l-a rugat să-i explice, că nu pricepe ce s-a întâmplat.

Tatăl i-a spus: sunt momente speciale, cum a fost acel examen al tău, când ai nevoie să fii susţinut în vederea lucrării ce o ai de făcut. Şi atunci ţi se dă din belşug cât cere trupul tău. Când trece acel moment nu mai este nevoie de tot atâta… de aceea nu am mai umplut cana. Aşa e şi umplerea cu Duhul Sfânt. Sunt momente speciale când Duhul Sfânt umple din belşug viaţa noastră în vederea realizării obiectivului. A doua lecţie pe care trebuie s-o înveţi este că sunt momente speciale de umplere. Uită-te la aposolul Petru cum a trăit un asemenea moment în Fapte 4.8, 4.31…Dar nu-i gata încă lecţia, mai urmează o săptămână.

Radu era curios să vadă ce va urma. În prima dimineaţă a săptămânii următoare  a constatat că pe masa din hol era o sticlă cu lapte. A băut o parte din lapte şi a plecat la şcoală. Cînd s-a întors de la şcoală sticla era tot acolo cu cantitatea de lapte care a rămas de dimineaţă. A mai băut o gură, era destul de rece. Seara la culcare s-a gândit, poate tata a pus altceva, un pahar de sprite  sau unul de must. Când a văzut că e tot sticla de lapte …a băut-o toată cu gândul că mâine tatăl va schimba băutura . Ca să se asigure de aceasta s-a uitat şi prin frigider şi nu a mai văzut lapte. A doua zi când să plece la şcoală s-a dus repede la masa din hol. Surpiză, pe masă era tot o sticlă cu lapte.A băut puţin din ea mai bine de jumătate, cu gândul că odată terminat laptele, tata va schimba conţinutul. Când avenit  de la şcoală s-a dus direct la masa din hol. Sticla era plină cu lapte. L-au apucat toate transpiraţiile…iar lapte. A băut ceva din ea…şi a lăsat-o acolo. Spre seară a trecut prin hol, sticla era acolo. N-a mai băut. A doua zi a trecut de mai multe ori pe lîngă sticlă, era acolo şi era tot cu lapte. Următoarea zi a văzut slicla tot acolo dar nici nu s-a mai apropiat de ea. Ba mai mult spre seară a văzut că începe să fermenteze şi să dea peste…să-şi schimbe consistenţa…să aibă un alt miros. În dimineaţa următoare la micul dejun tata îl aştepta. I-a pregătit cereale cu multe alune, cu ciocolată într-o cremă de lapte bătut. După ce a mâncat l-a rugat pe tatăl să-l ajute să priceapă ce-a fost cu sticla de lapte. Tatăl i-a spus că uneori avem nevoie de un anume fel de mâncare pe o periodă mai lungă de timp. Se întâmplă însă să nu ne placă acea mâncare şi efectiv trecem pe lângă ea şi refuzăm s-o mâncăm.

• Ştii, i-a spus tatăl, am văzut că nu prea te-ai „ omorât” după laptele din sticlă. Dar tu ştii care e una din problemele tale ce a fost depistată la ultimul examen medical?
• Da ştiu, lipsa de calciu.
• Şi laptele printre altele ce conţine… nu cumva şi calciu?
• Da tati, da ştii că mie nu-mi prea place laptele.
• Da ştiu, dar cu toate astea tocmai l-ai servit şi pe cel ce a rămas în sticlă. Laptele băut pe care l-ai folosit cu fulgi în această dimineaţă, era laptele din sticla ta. Nu l-ai băut … s-a stricat şi s-a trasformat în lapte bătut.
• Şi care-i lecţia pe care o pot învăţa aici despre umplerea cu Duhul?
• A treia lecţie pe care trebuie să o ştii este că Duhul lui Dumnezeu ştie de ce ai tu nevoie şi te umple cu acel lucru. Că îţi place că nu-ţi place El satisface nevoia ta şi nu plăcerea ta.
• Şi cât de mult mă poate umple Duhul Sfânt?

Tatăl lui Radu a luat un balon şi i l-a dat să-l umfle. Radu a suflat în balon şi când balonul avea cam 15 cm diametru s-a oprit, parcă nu mai avea aer. Tatăl l-a luat de la el şi a suflat în continuare , balonul ajungând la un diamentru de 25 de cm. Radu când a văzut cum creşte balonul în volum, l-a luat de la tatăl şi cu forţele lui proaspete a început să sufle şi mai mult. Dintr-o dată balonul s-a spart. Radu s-a speriat.

• Dragul meu, i-a spus tatăl, al patrulea lucru pe care trebuie să-l ştii despre umplerea pe care Duhul lui Dumnezeu o face este că există o măsură, o limită peste care nu se poate trece.

Numai lui Christos Dumnezeu Tatăl i-a dat fără măsură Duhul Său. Trebuie întodeauna să fii mulţumitor lui Dumnezeu pentru cât te umple cu Duhul Lui cel Sfânt.

• Şi care-i rezultatul vizibil al umplerii cu Duhul Sfânt?

-Uită-te la cei de paginile Noului Testament care au fost umpluţi de Duhul lui Dumnezeu. Elisabeta umplută de Duhul Sfânt a binecuvântat-o pe Maria, mama Domnului Isus. ( Luca 1.41-45). Zaharia când a fost umplut de Duhul Sfânt a profeţit( Luca 1.67-69). Ucenicii când au fost umpluţi de Duhul Sfânt au predicat cu putere(Fapte 4.31). Domnul Isus când a fost umplut de Duhului Sfânt a avut puterea să biruiască ispitele diavolului ( Luca 4.1).