În urmă cu 23 de ani Dumnezeu ne-a binecuvântat cu Ema. Copilăria şi-a petrecut-o împreună cu Rebeca ( cealaltă fiică a noastră) pe la Charis , savurând grădina, livada, purcelaşii, caprele , legumele, fructele şi bucurându-se de compania copiilor orfani prezenţi acolo. Pe unul dintre ei, pe Daniel, l-a ” adoptat” şi-l consideră fratele ei. La şcoală a fost mereu preocupată să fie cea mai bună. La terminarea facultăţii sora ei i-a oferit o medalie, pe care o vedeţi în poza adăugată acestui post. Pe ea scrie ” EMA nr.1 – fiică, soră, studentă„. L-a iubit şi-L iubeşte mult pe Domnul Isus. Pe la 14 ani a înţeles ce a făcut Christos pentru ea şi I-a deschis inima, devenind copila Lui. M-am gândit ce ar fi mai potrivit să-i scriu de ziua ei şi mi-am adus aminte de o poezie pe care am scris-o în urma cu ceva ani, poezie care cred că i se potriveşte.
De când te am pe Tine
Doamne, m-am schimbat
E-atâta soare-n mine
Cât nici nu am visat.
De când te am pe Tine
Doamne, mi-e aşa uşor
Şi sufletul din mine
Pluteşte copleşit de zbor.
De când te am pe Tine
O Doamne, Mire-al meu
Sunt plin de fericire
Şi plin din Dumnezeu.
De când te am pe Tine
Doamne, al lumii Creator
Viaţa mea-i iubire
Şi-un nesecat izvor.
De când te am pe Tine
Doamne, nimic nu e prea greu
De-atâta bucurie
Iţi cânt din inimă mereu.
De când te am pe Tine
Doamne, sunt plin de pacea Ta
Şi Duhul Tău din mine
Mă umple zi de zi …cu Slava Ta.
La mulţi ani draga noastră Ema!